Recomandări generale
Probleme care pot fi discutate: gestionarea stresului, probleme de adaptare,
fobii specifice, teama de necunoscut, depășirea obstacolelor.
Vârsta: școlară mică, cls. V-VI.
Aplicare: individual, în grup, colectiv.
Aplicată de: cadru didactic, consilier școlar, psiholog, părinte.
Peştişorul Fiși
se plimba agitat, fără nicio ţintă prin apa străvezie a lacului, bombănind și
oftând fără încetare.
- Of Doamne, ce frică îmi
este! Dacă mă va prinde o undiţă? Dacă un peşte mai mare mă va mânca? Dacă va seca
lacul și mă voi usca la soare ca un burete?
Cu cât se gândea mai mult la aceste lucruri, cu atât devenea
mai agitat şi mai tulburat.
- Ce viaţă tristă, mereu să fiu în alertă şi neliniştit! Ce n-aş da să fiu un
alt animal, unul mare și puternic, un rechin sau o balenă, sau măcar o caracatiţă,
sigur ar fi mult mai bine, nimeni şi nimic nu m-ar mai speria.
Corpul îi devenea tot
mai încordat, respiraţia devenea mai grea, coada i se mişca într-un ritm
ameţitor, iar ochii erau şi mai măriți decât de obicei.
- Cred că o să îmi explodeze
branhiile, nu mai suport, oare unde să mă ascund? Mai bine mă ascund în păpuriş! Of, nu... acolo vin raţele sălbatice, ...dacă mă mănâncă? Mai bine să mă ascund sub
pietre! ...Nu e o idee bună, acolo stau la pândă peştii răpitori! Ce să fac? Încotro
să o iau?
Cum se plimba agitat de ici colo, zări o broscuţă care stătea nemișcată pe o frunză
mare de nufăr. Curiosul Fiși veni mai aproape de ea, dar broscuţa nu se mişca deloc,
avea ochii pe jumătate închişi şi părea că este foarte concentrată la ceva
anume, nici măcar nu părea că îl observase.
- Hei! Broscuţă?
strigă peştişorul. Dar broscuţa nu dădea semne că îl vede.
- Oare ce
face? Ei nu îi este teamă că va fi prinsă? O strigă din nou, dar nu primi
niciun răspuns.
Curios din fire,
stătu așa zgâit în fața ei, iar la un moment dat broscuţa l-a observat.
- Salut, eu
sunt Fiși! Tu cum poţi sta atât de relaxată fără să îți pese că ai putea fi
mâncată de vie?
- Salut! Eu
sunt Broski! Nu pot să spun că mie nu îmi este teamă niciodată, doar că pot să
trăiesc fără să mă gândesc mereu la asta.
- Şi cum
faci? Te rog ajută-mă, eu sunt în alertă şi stresat tot timpul. Vreau să fiu și
eu mai relaxat!
- Eu folosesc o tehnică chiar simplă. Ideea e
că trebuie să fii atent ca o broscuţă. Noi broscuțele suntem în general foarte
atente la tot ce e în jurul nostru. O broascuţă alege
să nu reacţioneze pe loc. Ea stă liniştita şi respiră în loc să-şi consume
energia şi să se lase purtată de ideile care-i vin în minte. Broascuţa stă
liniştită în timp ce respiră! Ai putea învăța şi tu să fii atent la
felul în care respiri, la felul în care îţi concentrezi atenţia pe respiraţie
şi la tot ce e în jurul tău. Închizi ochii şi vizualizezi cum îţi intră aerul în
branhii, cum se umflă şi cum îl scoţi apoi afară.
- A, nu pot
asta, eu nu pot închide ochii, nu am pleoape, ai uitat?
- Nu e nici
o problemă, poţi să faci asta şi cu ochii deschişi!
- Doar atât
trebuie să fac?
- A, nu,
mai e ceva! încearcă să fii atent la sunetele de pe lac, la mirosurile diverse
de aici, la culorile plantelor sau a cerului, nu trebuie să le analizezi dacă îţi
plac sau nu, ci doar să fii conştient de ele.
- Și dacă
îmi vin din nou gândurile rele în minte?
- Trebuie
să le laşi să vină şi să plece, nu trebuie să te străduieşti să le opreşti,
doar le saluţi în mintea ta şi le dai drumul, spui ,,Salut gând, ...la revedere
gând”.
- Cât
timp ar trebui să fac aceste exerciţii?
- Cât de mult poţi, ar
fi bine în fiecare zi şi de câte ori te simţi agitat. Eu fac aceste exerciţii şi atunci când
mănânc, sunt atent la gustul mâncării, la culoare, la cum arată, la sunetul pe
care îl fac când mestec. M-am obișnuit să trăiesc aşa și sunt mereu relaxată.
Până la urmă depinde de noi să alegem cum să ne simțim.
- Tu mereu ai
ştiut aceste trucuri?
- Nu, am
învăţat şi eu de la mama mea! Când eram copil, eram la fel ca şi tine, mereu în alertă şi mereu stresat.
- Voi
începe chiar de azi! Îţi mulţumesc pentru sfaturi!
- Nu uita niciodată
că depinde doar de tine!
Întrebări
Care sunt personajele poveștii?
Crezi că li se întâmplă uneori și copiilor să fie agitați la fel ca peștișorul Fiși?
În ce situații/ contexte se întâmplă acest lucru?
Îți amintești ultima dată când ți-a fost teamă de ceva sau când te-a neliniștit
ceva?
Ce ai simțit? La ce te-ai gândit? Ce ai făcut?
Cum puteai aborda altfel situația în care te-ai găsit?
Autor: prof. consilier școalar Camelia Bîrsan