O veche legendă spune că demult, tare
demult, pe întreg pământul era un singur ţinut locuit, acest ţinut se numea
COPILĂRIA şi nu a putut fi localizat niciodată până în prezent.
În acest ţinut
locuiau doar copii, mari şi mici, lipsiţi de griji şi de probleme. Cât era ziua
de lungă se jucau, cântau, dansau, mâncau îngheţată, se
zbenguiau şi niciodată nu oboseau. Erau tare fericiţi şi nu îşi imaginau viaţa
altfel, asta până într-o zi când totul s-a schimbat.
O vrăjitoare malefică, invidioasă și deranjată de
bucuria şi veselia copiilor, a venit în ţinutul lor şi i-a blestemat zicând:
- Vă blestem să creşteţi
mari! Niciodată să nu mai fiţi atât de fericiţi cum sunteţi acum. Vă voi lăsa
câţiva ani să fiţi copii, apoi vă voi transforma în nişte ciudaţi rebeli şi
răzvrătiţi, după care vă voi da multe griji şi responsabilităţi, iar către
sfârşitul vieţii voastre vă voi aduce puţină neputinţă.
- Eşti nedreaptă şi rea! au strigat într-un glas
copiii.
Vrăjitoarea nu s-a lăsat însă înduplecată nici de lacrimile
copiilor, nici de rugăminţile lor. Când a dat să plece o fetiţă cu nişte ochi
mari şi negri s-a pus în genunchi în faţa ei şi a spus:
- În numele Copilăriei,
te rog să ai puţină milă de noi, copiii!
- Uite, pentru că am
fost odată şi eu o zână bună, vă voi lăsa o singură portiţă de scăpare…, veţi putea
fi la fel de fericiţi ca acum, doar cei care veţi iubi cu adevărat, doar cei
care îi veţi iubi necondiţionat pe cei de lângă voi, cei care veţi fi
recunoscători față de tot ceea ce veţi avea, iar toţi ceilalţi veţi trăi o
viaţă nefericită!
Acestea
fiind spuse, vrăjitoarea se făcu nevăzută şi niciodată nu şi-a mai făcut
apariţia în ţinutul COPILĂRIA.
Din nefericire lucrurile au rămas
pentru totdeauna aşa cum le-a schimbat vrăjitoarea. Din fericire portiţa de
scăpare există şi acum. Aşadar haideţi să profităm din plin, să iubim şi să fim mereu recunoscători
fiecare față de tot ceea ce am primit, față de tot ceea ce avem, față de toți oamenii dragi nouă!
La mulți ani
tuturor copiilor și tuturor celor care au fost odată copii!
Autor:
Camelia Bîrsan
FRUMOASA POVEVESTIOARA,IMI PLACE.
RăspundețiȘtergereE SCURTA ,DAR FOARTE FRUMOASA. PE MINE MA ATRAG MAI MULT POVESTIOARELE SCURTE DAR FRMOASE. DE CAT LUNGI SI.... NA ,UNELE SUNT PLICTISITOARE.😀
RăspundețiȘtergere