Alfredo era un
magician adorat de toţi copiii, săptămânal dădea spectacole pentru ei în sala
de spectacole din centrul oraşului. De-a lungul timpului şi-a perfecţionat
numerele de magie, dar cele mai cerute şi aplaudate de copii erau numerele cu
porumbei şi cel cu iepuraşul scos din pălărie.
Era duminică
dimineaţa, peste două ore începea un nou spectacol pentru copii. Alfredo s-a
dus ca de obicei să hrănească porumbeii şi să-i pregătească pentru spectacol,
dar când a deschis uşa coteţului în care ţinea porumbeii nu-i veni să creadă…
nici urmă de porumbei.
- Nu pot să
cred, unde s-au dus? Precis cineva le-a deschis uşa! Acum ce fac, mai sunt doar
două ore până la spectacol, biletele sunt toate vândute… Ce mă fac?
Alarmat, s-a dus
să pregătească iepuraşul pentru spectacol, dar când deschise cuşca rămase
încremenit, iepuraşul era lungit pe podea, era foarte bolnav, abia dacă mai
respira.
- Iepuraş,
te rog ridică-te, porumbeii au zburat, tu eşti singura mea salvare, ştii că
avem spectacol şi mai ştii că Alfredo niciodată nu şi-a dezamăgit spectatorii.
Te implor iepuraş! Dar iepuraşul nu putea nici măcar să-şi mişte lăbuţa.
- Voi căuta un doctor, însă acum… vai ce mă fac! Cum mă voi prezenta în faţa
copiilor? Cred că ar fi mai bine să îmi fac bagajele şi să plec departe… ,dar
cum să plec…, ce vor spune toţi…? Şi mai sunt doar două ore! Este
absolut îngrozitor ceea ce mi se întâmplă! Sunt pierdut, de numele meu
se va alege praful! se văită magicianul.
Era atât de
trist cum nu mai fusese demult, s-a aşezat în genunchi în faţă cuştii
iepuraşului şi cu capul în mâini a rămas aşa, uitat, o jumătate de oră.
-
Dar stai! Nu e totul pierdut! Trebuie să existe o soluţie, dacă stau aici,
și mă tângui, nu se va schimba nimic, trebuie să mă gândesc la ceva pentru
spectacol, doar sunt magician! A spus plin de încredere Alfredo.
A intrat val-vârtej în casă şi s-a năpustit la lada în care îşi ţinea cele
necesare pentru spectacol. A răsturnat totul pe podea, dar din păcate nimic nu
era potrivit pentru un spectacol de magie oferit copiilor, însă nu s-a mai
lăsat pradă disperării.
- Hai Alfredo, gândeşte-te la ceva!
Ce le place copiilor…hmmm?... Asta e! Am găsit! Sunt Alfredo Magicianul
şi sunt salvat!
..........................................................................................................................................................
-
- Alfredo! Alfredo! Alfredo!
Toată sala vuia, aplauzele nu mai conteneau, în câteva secunde cortina se va
ridica, dar acum Alfredo era liniştit, ştia că va fi bine, la începuturile
carierei era foarte apreciat acest număr, dar pe parcurs renunţase la el.
- Bună seara copii! Bună seara părinţi și bunici! Azi vă voi prezenta
altceva, ceva diferit de ceea ce aţi văzut până acum la spectacolele lui
Alfredo, un număr nou nouţ, ia să vedem ghiceşte cineva?
- Este vorba despre.... (Intrebare pentru copil:
Care crezi că a fost soluţia găsită de magicianul Alfredo? aici copilul
va prezenta opţiunea personală, încurajați copilul să propună cât mai multe
soluții. Succes!) ……....................................................................................................................................................………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
- Doamnelor
şi domnilor, în seara aceasta, pun pariu, copiii nu se vor mişca din scaune. Un ropot de
aplauze a făcut ca sala să vuiască.
Spectacolul a durat o oră iar copiii au fost foarte încântaţi de noul spectacol
al lui
Alfredo.
Alfredo a plecat
acasă mulţumit, reuşise să ducă la bun sfârşit spectacolul! Acest număr a ieşit
mai bine decât se aşteptase.
- Acum mă pot
ocupa de iepuraş şi de găsirea porumbeilor. Ce zi plină de întâmplări
interesante!
P.S. Iniţial povestioara a avut un final scris, dar copilul meu
nu a fost prea încântat şi m-a întrebat dacă poate să găsească o altă soluţie
pentru Alfredo, astfel mi-a venit ideea de a lăsa la latitudinea fiecărui copil
să încheie povestea într-un mod cât mai personal şi creativ! Succes!
Autor:
Camelia Bîrsan
